Noul an școlar aduce multe provocări pentru elevi și familii, dar și pentru cadrele didactice. Școala de azi trebuie să țină pasul cu provocări diverse: de la impactul tehnologiei moderne și al inteligenței artificiale, la traficul și consumul de substanțe interzise. Totul în timp ce cadrele didactice sunt din ce în ce mai puține și, în multe cazuri, fără timpul necesar să facă față acestor situații.

 

Am vorbit mult în Parlamentul European despre o temă de interes pentru părinți în această perioadă: siguranța și sănătatea mintală a copiilor pe rețelele sociale. Nu trebuie să facem din tehnologie un inamic, dar, în același timp, lucrurile trebuie să se schimbe.

 

De aceea insist și am depus amendamentele pentru câteva reguli clare:

Un „majorat online” la nivel european;

Verificarea reală a vârstei și protejarea datelor minorilor;

Protejarea datelor personale ale minorilor;

Reguli stricte anti-hărțuire;

Interzicerea designului care dă dependență.

 

În plus, am susținut mereu alocarea de fonduri suficiente și țintite pentru programul Erasmus+. Doar anul trecut, peste 60.000 de copii români au studiat în Europa.

 

În calitatea de membru în Comisia pentru Cultură și Educație – CULT din Parlamentul European, am depus și aici amendamente pentru a îmbunătăți noul program Erasmus+, pentru perioada 2028-2034, care vor ajunge curând la vot în plenul de la Strasbourg:

sprijinul financiar să țină cont de costurile reale, iar banii să acopere nevoile reale de zi cu zi, inclusiv cheltuielile suplimentare pentru tinerii cu dizabilități;

tinerii cu mai puține oportunități să primească granturi de la început;

fiecare stat să identifice clar unde nu ajunge programul: în sate, în orașe mici, în regiuni periferice, în comunități cu venituri mici;

informări despre program prin școli, licee, biblioteci, autorități locale, organizații studențești și foști participanți;