Am cerut, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, măsuri urgente împotriva abuzului online. 

Cifrele sunt alarmante: în România, 21% dintre copii sunt hărțuiți online. 1 din 6 tineri europeni eu fost victime ale abuzurilor pe Internet.

Trauma nu trebuie să fie sursă de profit! Chiar acum, Comisia are 7 anchete deschise privind conținutul indecent pe marile platforme.

Am solicitat 3 măsuri clare:

Majoratul digital: Acces restricționat sub 13 ani și până la 16 ani cu acordul părinților. Verificarea strictă a vârstei. Eliminarea conținutului abuziv în ore, nu în săptămâni!

Copiii nu se cresc cu algoritmi, ci cu iubire, preocupare și dedicare! Familia și comunitatea poate face mai mult!

Vot decisiv la Strasbourg: Întărim protecția pentru fermierii români! 

Astăzi, în Parlamentul European, am făcut un pas înainte pentru apărarea agriculturii noastre în contextul acordului UE-Mercosur. Am votat îmbunătățirea clauzei de salvgardare adoptate inițial în decembrie 2025, impunând garanții mult mai stricte față de variantele anterioare.

Ce am reușit să schimbăm astăzi?

Reacție mult mai rapidă: Am redus pragul de alertă. Dacă importurile cresc sau prețurile scad cu peste 5% (față de pragul de 10% anterior), Comisia Europeană poate interveni imediat pentru a suspenda importurile și a investiga prejudiciile. 

Concret, sunt alocate: 

14 milioane de euro pentru universități care vor să construiască și să testeze eticheta diplomei europene, primul pas real către o diplomă care nu mai ridică semne de întrebare peste graniță;

8 milioane de euro pentru autoritățile naționale, ca să creeze cadrul clar și funcțional prin care diploma europeană să devină realitate, nu doar o idee frumoasă.

Termen-limită pentru depunerea proiectelor: 17 martie 2026, ora 17:00. 

Vestea vine într-un moment dificil pentru România: datele Eurostat arată că țara noastră se află printre țările cu cei mai puțini absolvenți de studii superioare din UE!

Din păcate, sunt familii care nu își permit costurile reale ale studiilor: pe chirii, transport, materiale. Sunt tineri care muncesc în paralel și ajung să abandoneze, epuizați. Sunt tineri care nu mai văd sensul, pentru că diploma nu pare să le garanteze nimic. Și, în final, tineri care pleacă la muncă prea devreme, pentru că nu mai au răbdare sau sprijin să ducă facultatea până la capăt

Pentru tinerii români, Erasmus+ înseamnă:

diplome mai puternice, recunoscute în mai multe state UE;

acces mai ușor la universități de top și la piața europeană a muncii; competențe moderne (digitale, verzi, interdisciplinare);

șansa de a învăța și de a construi un viitor în Europa, fără a fi forțați să plece definitiv.

Toate femeile trebuie să se simtă sprijinite, când au nevoie ajutor. Protecția reală în fața violenței domestice se face cu polițiști, avocați, procurori, judecători, asistenți sociali empatici și pregătiți să înțeleagă victimele violenței domestice. 

Am votat în Comisia pentru drepturile femeilor și egalitate de gen - FEMM, din Parlamentul European, pentru prioritățile pe care Uniunea Europeană trebuie să le susțină la sesiunea din acest an a Comisiei ONU privind statutul femeii. Legile sunt doar cuvinte pe hârtie dacă sistemul judiciar nu funcționează ca un scut, iar victimele nu se simt cu adevărat susținute și protejate. Iată ce susținem:

Magistrați specializați. Avem nevoie de judecători și procurori bine pregătiți, care să înțeleagă trauma victimelor și să ofere protecție imediată. 

Asistență juridică gratuită. Nicio victimă nu trebuie să renunțe la dreptate din cauza lipsei banilor. Ajutorul legal trebuie calculat pe veniturile proprii ale femeii, independent de cele ale soțului agresor.

Fără victimizare secundară. Poliția și instanțele trebuie să fie spații de siguranță, nu locuri unde victimele sunt judecate sau intimidate.

Mesajul meu este simplu: Fără justiție, nu există egalitate. Voi susține în Parlamentul European demersurile prin care toate fetele și femeie să fie protejate cu adevărat. Accesul la justiție este un drept universal, nu un privilegiu.

Imaginează-ți: economii de un an, copii care dorm pe scaune în aeroport și o vacanță pierdută pentru că zborul tău a fost anulat.

Pentru tine e un coșmar, pentru companiile aeriene e doar un „incident operațional”.

În 2025, aproape 30% din zborurile din UE au avut întârzieri mari. Vorbim de miliarde de euro în despăgubiri pe care operatorii ar prefera să nu le plătească.

Parlamentul European a votat pentru a-ți păstra drepturile, dar lupta nu e gata.

Află miza negocierilor care îți influențează direct următorul concediu în noul meu editorial din Adevărul.

Majoratul digital nu este un moft, nu este o constrângere a drepturilor, ci o protecție necesară a copiilor noștri! 

Am vorbit în Parlamentul European despre reglementarea accesului minorilor la rețele sociale. Avem nevoie de o regulă în România și în toate statele europene prin care accesul la rețele sociale să fie interzis până la vârsta de 13 ani, iar până la vârsta de 16 ani să fie necesar acordul părinţilor. 

Le-am dat colegilor europarlamentari un exemplu recent care ne-a șocat pe toți: primarul din județul Giurgiu care a harțuit pe Internet o fetiță de doar 13 ani!

Vedem cât de ușor devin copiii victime ale prădătorilor sexuali, indiferent de poziția lor în societate! Ca părinți, avem obligația să fim „polițiștii” mediului digital al copiilor noștri: instalarea de aplicații care limitează și blochează conținutul, să le permitem accesul controlat la rețele sociale, să ne asigurăm că vorbesc și acceptă cereri de la persoane pe care le cunosc în viața reală și să le vorbim despre faptul că un „prieten” online poate fi oricine în spatele tastaturii, inclusiv un agresor!

Suntem datori față de copiii noștri!

La întâlnirea de lucru cu vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, am discutat despre cum să transformăm noul buget al Uniunii Europene (2028-2034) în soluții concrete pentru cetățenii noștri.

Miza pentru România este uriașă: o alocare estimată la 60 de miliarde de euro, cu o regulă nouă și esențială — 14% din aceste fonduri vor fi dedicate strict incluziunii sociale și locuințelor accesibile.

O altă veste bună este lansarea, foarte curând, a Strategiei Europene de Combatere a Sărăciei. Sunt convinsă că împreună cu Planul European pentru Locuire, cu o formă îmbunătățită a Garanției pentru Copii și cu programele de incluziune socială vom vedea mai puțini copii care se culcă flămânzi, mai puține familii în risc de separare sau o rată redusă a abandonului școlar.

Sprijin pentru familii și persoane cu dizabilități. Am discutat ce planuri specifice pot fi pentru familiile numeroase, părinții care-și cresc singuri copiii și cele aproape 1 milion de persoane cu dizabilități din România.

Bani există și trebuie doar accesați! Am stabilit cu Roxana Mînzatu un parteneriat pentru a face cunoscute programele și pentru a determina autoritățile locale din România să atragă fondurile. 

Protecție pentru tineri și pentru seniori, care sunt tot mai des ținta înșelătoriilor online. Respect pentru cultură și locurile care ne definesc. Am votat la Bruxelles pentru bani europeni cheltuiți eficient. 

Săptămâna aceasta, în Comisia pentru Cultură și Educație – CULT din Parlamentul European, am readus în discuție cum sunt cheltuiți banii europeni și dacă programe precum Erasmus+ chiar oferă șanse egale. Din nou, nu este suficient să creștem bugete pe hârtie, dacă bursele nu acoperă costurile reale, de zi cu zi, și dacă tinerii din mediile vulnerabile rămân, în continuare, pe dinafară.

Am susținut, prin amendamente proprii, reguli mai clare și educație financiară. Copiii, tinerii noștri, dar și seniorii sunt expuși zilnic la „sfaturi” online care pot însemna posibile fraude, pierderi și datorii foarte mari. Copiii, în special, trebuie să înțeleagă riscurile din spatele unor promisiuni de îmbogățire imediată, de exemplu.

Nu în ultimul rând, am votat ca turismul să respecte comunitățile locale și patrimoniul cultural. România are atât de multe locuri extraordinare de vizitat, însă acestea trebuie protejate și sprijinite inteligent, nu exploatate pe termen scurt.

Am participat, la Bruxelles, la o sesiune extraordinară a Parlamentului European, prezidată de Roberta Metsola. Am ascultat cu toții mărturiile emoționante ale Tatianei Bucci, o surpraviețuitoare a lagărului de la Birkenau.

“Voiam ca noi să ne pierdem identitate, demnitatea. Eram doar numere. Am fost 10 luni în lagăr. Ne-a fost foame și foarte frig. Mi-am pierdut copilăria.” - Tatiana Bucci, 88 an.i

Astăzi se împlinesc 81 de ani de la eliberarea infamului lagăr nazist Auschwitz-Birkenau – locul unde au pierit 1 milion de suflete.

Lumea nu are voie să uite ororile Holocaustului, pentru că o astfel de pagină de istorie nu mai trebuie scrisă vreodată. Holocaustul a însemnat moartea a 11 milioane de oameni, dintre care 6 milioane de evrei.

Dumnezeu să odihnească sufletele milioanelor de oameni care au murit în chinuri inimaginabile!

Am participat, la Bruxelles, la ședința Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen - FEMM, prezidată de colega mea Lina Gálvez, eurodeputat S&D. Ministrul Justiției din Cipru, Costas Fitiris, a prezentat planurile pentru următoarele șase luni.

M-am bucurat că vom continua lupta pentru drepturile egale ale femeilor și bărbaților. De asemenea, e lăudabilă intenția de a implica și mai mult băieții și bărbații în programele care țin de violență de gen.

Un proiect anunțat deja de ministrul din Cipru este promovarea participării femeilor în industrii preponderent masculine, cum este cea maritimă.

Combaterea violenței de gen, inclusiv cea din mediul online, este prioritate. Hărțuirea online, pe rețelele sociale, a fetelor și femeilor sunt fenomene care, din păcate, iau amploare și amenință drepturile fundamentale.

În calitate de membru al Comisiei FEMM din Parlamentul European, voi urmări îndeaproape ca acțiunile din următoarele luni să fie doar în beneficiul româncelor și a tuturor fetelor și femeilor din UE.

Am avut la Strasbourg o întâlnire de lucru cu vicepreședinta Comisiei Europene, colega mea Roxana Mînzatu, despre resursele puse la dispoziție în noul buget al Uniunii Europene (2028-2034).

Miza pentru România este uriașă: o alocare estimată la 60 de miliarde de euro, cu o regulă nouă și esențială — 14% din aceste fonduri vor fi dedicate strict incluziunii sociale și locuințelor accesibile. Sunt cel puțin 8 miliarde de euro la dispoziție!

Locuințe pentru toți. Prin noul Plan European pentru Locuințe, se simplifică accesul la finanțare. Atât primăriile, companiile private și parteneriatele dintre cele două vor putea accesa fonduri europene. 

Formare profesională, cursuri de recalificare gratuite, stagii plătite pentru tineri, respectarea timpului liber și recunoașterea riscurilor pe care le are stresul la locul de muncă. Așa ne dorim să arate viitorul muncii în România și restul țărilor UE.

Săptămâna aceasta, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, am votat pentru o nouă legislație privind tranziția justă, care să garanteze locuri de muncă de calitate, echitabile, și protecție socială pentru toți lucrătorii din cele 27 de state membre.

Crizele multiple prin care trecem, de la situații economice grele, la catastrofe naturale și la impactul Inteligenței Artificiale, afectează angajații. Există teamă că-și vor pierde locurile de muncă, inclusiv în România.

Am votat noi reguli care pun capăt multor abuzuri și opresc taxele ascunse ale companiilor aeriene. 

Pentru milioanele de români care zboară pentru muncă, studii sau pentru a ajunge acasă la familii, aceste schimbări înseamnă respect și economii reale. 24,5 milioane de români au tranzitat aeroporturile din țară în 2024.

Iată cele mai importante modificări pe care Parlamentul European le-a adoptat:

Compensațiile rămân neschimbate. Am blocat tentativa Consiliului European de a mări pragul de la care se plătesc despăgubiri la 4 sau 6 ore de întârziere. 

Sănătatea familiilor noastre, a copiilor noștri care sunt viitorul României, este mai importantă decât orice buget, profit sau cifre seci. Siguranța alimentară a României nu trebuie să rămână doar o declarație politică, ci să se vadă în fapte. 

Am votat pentru trimiterea la Curtea Europeană de Justiție a acordului UE-Mercosur! Acest acord trebuie să fie bun pentru toți producătorii, nu unii să sufere și alții să se îmbogățească. Dar, în primul rând, trebuie să fie benefic românilor. Este mai important să avem produse sănătoase, decât să importăm ieftin și de calitate îndoielnică.

România nu a analizat suficient beneficiile și dezavantajele aduse de acest acord. Și, uneori, nu e suficient să te uiți la cifre, ci să mergi mai profund, la consecințele pe termen lung. 

De asta, votul meu din Parlamentul European nu a fost unul pur politic, ci unul cu gândul la fermierii români care se luptă să-ți facă auzită vocea!

Șocant! Inocența unei fete de 13 a ajuns să coste 500 de lei, pentru un bărbat „cu funcție” din România? Cazul nu este doar o știre de cancan, ci anatomia unei monstruozități. Un bărbat, investit cu putere publică, primar ales, a vânat pe Internet o copilă și când s-a aflat totul, a încercat să-i cumpere tăcerea. 

Este absolut inimaginabil pentru orice părinte gestul făcut de primarul din comuna Izvoarele, județul Giurgiu. Edilul a „agățat” minora pe o rețea de socializare, iar în timpul conversațiilor - deși fata îi spusese, clar, ce vârstă avea - primarul i-a cerut imagini cu ea dezbracătă. A mers și mai departe: i-a propus minorei să se întâlnească și, în plus, i-a trimis fotografii cu conținut sexual.

Din iunie 2026, regulile se schimbă pentru toți românii! Bani egali pentru muncă egală. Țara noastră trebuie să transpună Directiva europeană privind transparența salarială. 

Munca egală merită plată egală, fără excepție. În România diferența de salarizare între femei și bărbați este 4,5%, adică mii de femei plătite mai puțin. Multe inechități rămân încă ascunse sub „secretul salarial”.

Am primit răspuns de la Hadja Lahbib, Comisarul european pentru Pregătire, Gestionarea Crizelor și Egalitate, la întrebarea pe care am adresat-o împreună cu colegii mei, despre cum asigură Comisia Europeană implementarea Directivei 2023/970 privind transparența salarială.

Vernisajul expoziției „ROMÂNIA DINCOLO DE FOLCLOR”

Două artiste extraordinare (Maria Jarda și Vali Irina Ciobanu) aduc lucrări realizate în premieră, unde tradiția și mitologia se întâlnesc cu reinterpretări moderne.

Expoziția pune în prim-plan figura feminină: femeile românce surprinse în diferite ipostaze, prezența lor în satul tradițional, forța lor discretă în ritualuri și cotidian, dar și dimensiunea lor mitologică și simbolică. Între mănăstiri, scene de sat și reinterpretări contemporane, feminitatea devine firul narativ al întregului parcurs vizual.

Un moment de întâlnire, reflecție și bucurie culturală.