25 Februarie 2026
Trebuie să știm concret cât primește fiecare program, pentru ce, și cu ce predictibilitate.
Am votat, în Comisia pentru Cultură și Educație – CULT din Parlamentul European, direcția bugetului UE pe 2027. Aceste domenii trebuie să fie apărate și să nu ajungem să închidem oportunități pentru elevi, studenți, profesori, artiști, ori pentru întregi comunități.
În același timp, am votat și pentru bugetul pe termen lung al Uniunii (2028–2034), unde miza este și mai mare. Dacă programele se amestecă într-un fond uriaș de „competitivitate”, primii care pierd sunt cei mici și cei care chiar fac diferența: o școală dintr-un oraș mic, un ONG care lucrează cu tineri, un club sportiv de cartier, un teatru independent.
Ca să înțelegem miza, pe înțelesul tuturor:
Erasmus+ este programul care oferă șanse studenților noștri de a studia în Europa, înseamnă profesori mai bine pregătiți, dar și organizații de tineret și sport care cresc, se conectează și aduc oportunități reale în comunitățile lor. Iar AgoraEU este noul program european care reunește sprijinul pentru cultură, media și societate civilă (ceea ce astăzi este împărțit în Creative Europe și CERV). Pe scurt, vorbim despre artiști, proiecte culturale, filme europene, presă independentă.De asemenea, am mai votat pentru a susține un principiu de bun-simț și de dreptate: dacă marile platforme digitale încalcă regulile și sunt amendate, banii aceia trebuie să se întoarcă în educație și cultură, ca finanțare suplimentară pentru Erasmus+ și AgoraEU.
Am susținut ca Erasmus+ să rămână un program al deschiderii, al cooperării și al unității europene, nu un pretext de zgomot și polarizare.
Vorbim mult în aceste zile despre o Europă „competitivă”, însă competitivitatea reală nu se construiește doar cu fonduri pentru industrie, ci în sala de clasă, în bibliotecă, în sala de teatru sau pe terenul de sport, prin investiții continue în aceste domenii și în oameni.
